Tango-ul este mai mult decât un dans sau muzica sentimentală care îl animă. Tangoul este o filozofie, un stil de viaţă, sau un stil de a vedea viaţa. Dacă speculăm puţin pe marginea istoriei sale, a faptului că s-a născut în suburbiile unui Buenos Aires misterios, un oraş “greu” de istorie europeană, saturat de artă dar şi de energia vieţii pe un continent ce se revela acum aproape 200 de ani fără de limitări… atunci înţelegem, poate, de ce exercită atâta vrajă.
Tango-ul castiga teren, pentru că lumea în care trăim este tot mai puţin interesantă. Este rigidă şi programată. Ni se pare că tot ce facem trebuie programat. Ni se pare că dacă pierdem, eşuăm sau ratăm, gata, ne ia cu ameţeală, aşa ceva nu este permis.
Însă tango-ul este un dans de improvizaţie. De improvizaţie constantă, nu are o „coregrafie”. Asta face ca cei care îl dansează să să simtă liberi, creativi.
Tango-ul te face să uiţi puţin de tot stresul de zi cu zi, să fii din nou copil, jucăuş, dar într-o manieră stilată, senzuală şi matură… că tangoul ne face să fim mai sociabili şi mai simpatici.
Cei care vin la „milongas”, adică la petrecerile unde se dansează tango, vin şi pentru că acolo îşi regăsesc prietenii cu care împart acest hobby. La aceste petreceri diferenţele sociale dispar, rămâne numai bucuria dansului.
Tango-ul repune masculinul şi femininul la locurile lor justificate. Bărbatul conduce, la tango, dar o pune în valoare pe ea, pe femeie. Cele două roluri îşi găsesc în mod natural locul.
În tango bărbatul conduce întotdeauna, adică el se încarcă de sarcini concrete, în vreme ce femeia aduce graţie şi prospeţime, intuiţie. Toate aceste sentimente se întrepătrund atunci când dansăm şi atunci ne lăsăm inundaţi de prezenţa celuilalt, fără prejudecăţi, fără preconcepţii, pur şi simplu ne cufundăm în senzaţii şi partenerul ne îmbogăţeste.
În tango bărbatul reprezintă energia iar femeia inspiraţia. Şi atunci când dansăm aceste elemente se conjugă minunat şi dau naştere acelei magii care îi copleşeşte pe toţi.
În tango femeia e obiect de admiraţie şi de grijă. Feminismul a câştigat lupte legale şi sociale dar a pierdut lupte sentimentale. Tango-ul e tandru cu femeia si da bărbaţilor acea masculinitate frumoasă, protectoare. Tango-ul are magia aceasta: din fiinţe standard, face creaturi sexuate şi senzuale, cu poveste.
Conform celor de la Stiri de Cluj, In luna decembrie, se celebreaza ziua internationala a tangoului argentinian, asadar de ce sa nu incepem sa dansam intr-o perioada de sarbatoare pentru acest dans?