Indicele de masă corporală (IMC) se calculează împărțind greutatea, în kilograme, la pătratul înălțimii, în metri. Este un reper rapid pentru încadrarea greutății, dar nu măsoară grăsimea, mușchii sau starea de sănătate. De aceea, el trebuie interpretat împreună cu alte informații, nu singur.
La Sanatate 24/7 sănătatea începe cu informația corectă, iar IMC-ul este un bun exemplu de număr care se înțelege greșit foarte des. Iată ce arată el și unde se oprește, ca să nu mai tragi concluzii pripite dintr-o simplă cifră. Sanatate 24/7 recomandă mereu o privire de ansamblu asupra corpului, nu doar o valoare pe o scală.
Cum se calculează și ce categorii există
Formula este simplă: greutate împărțită la înălțime la pătrat. Rezultatul se încadrează într-o categorie, de la subponderal la obezitate, după intervale stabilite de organizațiile de sănătate. Pentru adulți, aceste intervale sunt aceleași indiferent de sex, ceea ce arată și limita metodei. Doi oameni cu aceeași înălțime și aceeași greutate pot avea, în realitate, o alcătuire foarte diferită a corpului.
Ce îți spune IMC-ul
Este util ca prim filtru. La nivel de populație, valorile foarte mari sau foarte mici se asociază cu un risc mai ridicat pentru anumite afecțiuni. Pentru o persoană, valoarea poate indica faptul că merită o discuție cu medicul despre alimentație, mișcare sau analize, mai ales dacă valoarea se schimbă mult de la un an la altul.
Ce nu îți spune IMC-ul
- Compoziția corpului: nu face diferența între grăsime și mușchi, așa că un sportiv cu masă musculară mare poate părea supraponderal.
- Locul unde se depune grăsimea: grăsimea abdominală este mai riscantă decât cea de pe șolduri, dar IMC-ul nu o vede.
- Vârsta și etapa de viață: la copii, vârstnici sau femei însărcinate, interpretarea este diferită.
- Starea metabolică: tensiunea, glicemia și colesterolul nu apar în calcul.
Ce poți măsura în plus
Circumferința taliei este o completare simplă și ieftină. O talie mare poate semnala un risc crescut chiar și când IMC-ul pare normal. Mai contează nivelul de activitate fizică, calitatea somnului, alimentația și analizele recomandate de medic. Dacă te mișcați regulat, ai energie și te simți bine, un IMC puțin peste limită nu este, de unul singur, motiv de alarmă; iar dacă ai istoric familial de diabet sau boli de inimă, vorbește cu medicul chiar și când cifrele par în regulă.
Greșeli frecvente când interpretezi IMC-ul
Prima greșeală este să te compari cu alții fără să ții cont de constituție. A doua este să începi diete drastice doar pentru că un număr ți se pare prea mare. A treia este să ignori simptomele pentru că „IMC-ul e bun”. Mai există și tentația de a folosi IMC-ul pentru copii după aceleași reguli ca la adulți, deși ei se evaluează pe curbe de creștere. Un număr normal nu garantează sănătatea, la fel cum unul ușor mărit nu înseamnă automat boală.
Dacă ai simptome digestive sau alte semne care te îngrijorează, nu te baza pe calcule. Poți citi, de exemplu, cum recunoști simptomele refluxului gastroesofagian și apoi decide dacă ai nevoie de un consult.
Recomandarea practică: calculează-ți IMC-ul o dată pe an, notează și circumferința taliei, apoi discută rezultatele cu medicul de familie. Pe Sanatate 24/7 vei găsi în continuare explicații simple, care să te ajute să înțelegi ce arată, de fapt, aceste cifre.
