Broderia națională românească este originală și poate fi admirată pe costumele populare adulți și copii, care fac parte din patrimoniul cultural al acestei țări. Un lucru este sigur, această broderie unică este cunoscută ca fiind deosebită printre meșteșugurile țărilor balcanice și este apreciată de români dar și de turiștii străini.
Costume populare adulți și copii au ornamentații tradiționale și sunt purtate adesea la festivalurile din orașe, comune ori sate, sau în capitala țării noastre. Ne putem mândri cu portul național, cu variate costume cusute manual, dar și cu alte exponate – covoare, țesături cu broderii, obiecte din ceramică, etc. – care manifestă un interes deosebit pentru turiștii din țară și de peste hotare. În muzee și mănăstiri sunt exponate de acest fel, unice, interesante, care sunt admirate cu plăcere de vizitatori. Există magazine cu suveniruri în diferite locuri din țară, care oferă produse ce amintesc de cultura și tradiția acestei țări.
Îmbrăcămintea tradițională pentru adulți și copii este foarte frumoasă, constituie un simbol al acestui popor. Îmbrăcămintea tradițională pentru bărbați cuprinde: manta, suman, cojoc, căciulă, cămașă, brâu și ițari. Costumul popular pentru femei este alcătuit din: ie sau cămașă, fotă, catrință, vălnic și poale.
Femeile poartă pe cap batic, maramă sau basma. Bărbații au căciuli, pălării din fetru sau din paie. Încălțămintea tradițională românească este reprezentată de opincile din piele de porc sau din piele de vită, care se purtau pe piciorul gol sau peste obiele albe ori ciorapi din fire de lână. Astfel de produse tradiționale se coseau manual, în liniște și în rugăciune, iar meșteșugul era transmis din generație în generație. Fiecare broderie era aleasă cu atenție de artistul popular, meșteșugarul poate fi numit un adevărat artist prin măiestria de care dă dovadă realizând astfel de creații.
Costumele populare pentru adulți și copii apar și în operele și picturile istorice ale unor artiști români dar și străini, precum sunt: Nicolae Tonitza, Francisc Șirato (,,Țărănci din Doljˮ), Camil Ressu (,,Familie de țăraniˮ), Dumitru Ghiață, Amedeo Preziosi, Nicolae Grigorescu (,,Țăranca cu furcăˮ, ,,Țărăncuța musceleanăˮ, ,,Țărancă cosând la fereastrăˮ, ,,Portret de țărăncuțăˮ), Constantin Daniel Rosenthal, Theodor Aman (,,Hora de la Aninoasaˮ), Henri Matisse și alții. Aceștia au imortalizat spiritul autentic al poporului român în operele lor și au prezentat frumusețea portului tradițional demn de admirație și laudă. Costumul popular românesc a fost purtat cu mândrie de Regina Maria și Regina Elisabeta care au fost iubitoare de folclor și acest lucru se poate vedea și azi în expozițiile din muzeele de la noi din țară. Omenii care iubesc portul tradițional românesc au un respect deosebit pentru aceste articole de vestimentație și le poartă cu plăcere și mândrie. De-a lungul timpului, națiunea noastră și-a dezvoltat propria cultură și propriile costume populare tradiționale. Acestea exprimă gustul estetic al artiștilor populari și tradiția acestui popor.